1. Analiza secretiei vaginale
Dacă observi secretii vaginale abundente insotite de miros neplăcut, cu o consistentă neobişnuită (grunjoasă, brânzoasă sau apoasă) şi culoare gri-albicioasă sau alb-verzuie trebuie să te prezinti cât mai repede la un consult ginecologic. toate acestea sunt semne ale unei infectii sau a unei afectiuni mai grave.
2. testul Babes-Papanicolaou
Testul Papanicolau (care se mai numeste si frotiul Papanicolau) face parte din examenul ginecologic de rutina. testul Papanicolau este folosit cu scopul identificarii modificarilor celulare anormale de la nivelul cervixului si pentru screeningulcancerului de col uterin.
Un test Papanicolau anormal arata ca celulele din cervix sunt modificate. Un rezultat anormal la acest test nu este neobisnuit, intrucat in mod normal celulele din cervix sufera in permanenta modificari.
Aproximativ 5% pana la 10% din femeile care fac anual un test Papanicolau au un rezultat anormal, dar numai un mic procent din aceste rezultate anormale arata modificari care ar putea evolua spre cancer de col uterin.
De retinut! Este indicat să faci testul la aproximativ 2 săptămâni după terminarea ciclului menstrual.
3. Ecografia transvaginala
Ecografia se face prin introducerea unei microcamere in canalul vaginal. Acesta este un instrument incredibil de util pentru a vedea uterul si ovarele, cu detaliile mult marite fata de alte metode de investigare.
In cazul altor tipuri de ecografii (ecografie 2D, ecografie 3D, ecografie 4D etc.) undele sonore devin din ce in ce mai slabe in calatoria lor prin corpul uman. Acest fapt afecteaza calitatea imaginii redate de ecograf.
Cand se face o ecografie normala a abdomenului, undele de sunet trebuie sa calatoreasca prin mai multe tesuturi pentru a ajunge la organul in curs de examinare.
Din acest motiv, ecografia cu frecventa mai mica trebuie sa fie utilizata astfel incat undele ultrasunete sa nu fie prea slabe atunci cand se intorc la traductor pentru ca acesta sa poata reda imaginea. Rezultatul ecografiei este ca detaliul, sau rezolutia din imagine, nu este foarte buna.
Ecografia transvaginala permite traductorului sa se apropie de organele examinate, cu ultrasunete de frecventa suficient de mare pentru a reda detaliile necesare examinarii, rezultand o imagine clara si detaliata.
Ecografie transvaginala este de asemenea efectuata la inceputul sarcinii. Aceasta permite redarea imaginilor embrionului, atunci cand acesta nu ar fi vizibil prin abdomen, in cazul altor tipuri de ecografii. Un embrion poate fi vizualizat la inceputul sarcinii, in primele cinci saptamani, cu ajutorul ecografiei intravaginale. La sase saptamani, embrionul masoara doar un milimetru lungime. Cu o ecografie abdominala, embrionul ar putea fi observat abia dupa sapte saptamani, atunci cand acesta a crescut pana la patru milimetri lungime.
Ecografia transvaginala mai este foarte utila in timpul trimestrului doi de sarcina pentru a examina in detaliu colul uterin.
4. Examinarea sânilor: ecografie mamară si mamografia
ECOGRAFiA
- Este o metoda non-invaziva de analiza a sanului cu ajutorul ultrasunetelor, singura relevanta pentru femeile cu varsta sub 35 de ani, la care tesutul glandular mamar este prea dens pentru a putea obtine rezultate concludente despre sanatatea sanilor cu ajutorul mamografiei.
- Dureaza aproximativ 5 minute, nu doare deloc si poate fi realizata la cererea ta, fara a avea nevoie de trimitere de la medic. Sigur, varianta cea mai buna este ca ecografia sa fie recomandata in urma unui examen clinic efectuat de medic.
- Tehnica examinarii ecografice este facila, se realizeaza cu ajutorul unei sonde de examinare ecografica pe care se aplica un gel special. Se examineaza toata suprafata mamara, inclusiv regiunile axilare, astfel incat sa poata fi descoperite eventualele leziuni. Eventuale modificari sunt inregistrate fie pe o hartie speciala (fotografie) fie pe un CD, astfel incat la o examinare ulterioara sa existe posiblitatea compararii rezultatelor obtinute.
MAMOGRAFiA
- Este o radiografie speciala a sanului realizata cu ajutorul razelor X care ajuta la detectarea modificarilor la nivelul structurii sanului, cu cativa ani inainte de aparitia unor semne sau simptome detectabile prin examinare clinica sau autoexaminare.
- Se face doar la recomandarea medicului, in functie de istoricul tau medical sau preventiv, in special dupa varsta de 40 de ani, cand este bine sa intri intr-un program de screening mamografic pentru cancerul de san, fiindca este mult mai usor sa previi decat sa tratezi.
- Timpul de efectuare a mamografiei este variabil, fiecare expunere dureaza cateva secunde si se recomanda minim doua imagini pentru fiecare san.
- S-ar putea sa fie o senzatie neplacuta, dar pentru a reduce disconfortul, este bine sa nu faci mamografia imediat, inaintea, in timpul sau imediat dupa menstruatie, cand exista deja un disconfort la niveulul sanului.
- Nu trebuie sa te temi de pericolul de iradiere. Factorul de radiatie e foarte scazut si nu creste riscul aparitiei de cancer la san.
- Mamografia si ecografia sunt doua metode imagistice care se completeaza, nu se exclud. Exista leziuni care din cauza densitatii tesutului glandular mamar nu pot fi identificate mamografic pentru aceste situatii examinarea ecografica este recomandata. De asemenea, sunt leziuni la nivelul sanului care nu pot fi identificate ecografic precum microcalficicarile. Pentru aceste situatii mamografia reprezinta metoda de electie. asadar este bine ca ambele investigatii sa fie facute la recomandarea medicului astfel incat sa se reduca riscul nedescoperirii unor leziuni ale sanului.
5. Colposcopia
Colposcopia este o metodă de examinare a colului uterin care se efectuează cu ajutorul unui microscop special, numit colposcop. in urma rezultatelor de la testul Papanicolaou, medicul ginecolog poate să recomande colposcopia pentru o examinare in detaliu a colului uterin.
Colposcopia este o metoda de vizualizare a vaginului si colului uterin cu ajutorul unui colposcop, un instrument asemanator unui microscop. Colposcopia a fost introdusa pentru prima data in Germania in 1925, tehnica perfectionandu-se de-a lungul timpului.
Colposcopia este diferita de culdoscopia, care este o investigatie ce permite examinarea organelor cavitatii pelvine cu ajutorul unui tub introdus prin vagin. Colposcopia nu este dureroasa, nu necesita pregatire speciala, nu presupune internare si nu se face sub anestezie, astfel incat activitatile zilnice nu vor fi perturbate.
Colposcopia este utila in depistarea modificarilor precanceroase si canceroase ale vulvei, vaginului si colului uterin. Ea este indicata in primul rand femeilor care au prezentat anomalii la examenul ginecologic sau rezultate anormale la testul Babes-Papanicolau. Din pacate, nu toate femeile fac acest test conform indicatiilor si dintre acestea cel putin o treime neglijeaza sa faca colposcopia in cazul inregistrarii unor rezultate suspecte).